Abordez acest subiect pentru ca vad in ultimul timp studii sau sfaturi care sunt in totala contradictie cu ceea ce eram sfatuiti acum 20-25 ani. Realizez ca multe dintre notiunile pe care eram obisnuit a le auzi in acea perioada veneau in urma unor studii limitate la tehnologia si informatiile acelei perioade iar astazi sunt sfatuiti exact contrariul.
Ma gandesc acum la a aduce in discutie parerile despre oua:
Daca mananci oul de dimineata mananca-l singur, daca il mananci la amiaza imparte-l cu un prieten iar decat sa-l mananci seara mai bine il dai cuiva.
Zicala populara
Explicatia era ca este un aliment foarte greu pentru ficat si daca il consume ar fi bine sa o faci dimineata.
Cand am avut copiii mici si ne interesam la nutritionisti legat de dieta lor eram sfatuiti sa nu manancam foarte des oua pentru ca ar afecta sistemul cardiovascular din cauza colesterolului. Iar daca totusi consumam des oua ar bine sa nu consumam galbenusul foarte des.
In urma studiilor din ultimii ani auzim astazi si vedem si studii care ne arata ca ceea ce se spunea in aceea perioada era cu totul eronat.
Oul, un superaliment?
Astazi aflam ca oul este un superaliment:
– Albușul lui nu conține colesterol și reprezintă un complex proteic cu valoare biologică foarte înaltă, luată ca etalon de către Organizația Mondială a Sănătății. Albușul conține fracțiuni proteice ca: ovalbumina, ovomucina, ovotransferina și lizozim (enzimă cu acțiune bactericidă). Ovomucina are de asemenea acțiune de scădere a colesterolului seric, inducând totodată creșterea colesterolului „bun”
– Galbenusul este o sursă prețioasă de vitamine liposolubile: A, D și E. În plus, lecitina din gălbenuș are un rol metabolic important intervenind în procesele de sinteză de la nivelul creierului, dar și în procesele de ardere a grăsimilor la nivel celular. Deși oul are un conținut ridicat de colesterol, aflat doar în gălbenuș, cca 250 mg/bucată, efectul acestuia este contrabalansat de conținutul ridicat de lecitină. Aceasta are efect de neutralizare a acțiunii colesterolului.
– O analiză (Wegemans ș.a., 2001) stabilește că aportul de colestrol alimentar din ou are un efect benefic, crescând nivelul lipoproteinelor cu densitate înaltă – colesterolul „bun”. Ca atare influenteaza colesterolul dar nu in rau asa cum se spunea ci in bine.
– In ceea ce priveste ideea ca ele cad greu la ficat sau ca sunt greu de digerat aici totul consta in felul in care sunt gatite: prajelile sunt greu de digerat iar digestia oului prajit este de 2-3 ore. Un ou fiert moale are o durata de digestie de sub o ora. Cu cat este mai putin procesat cu atat mai usor de digerat e.
Concluzie:
Atunci cand auzim sfaturi din batrani legate de alimentatie ar fi bine sa ne documentam pentru ca astazi stim mai multe, stiinta si tehnologia au evoluat si ne-au permis sa studiem fenomenele mai atent si in profunzime. Concluziile de astazi sunt bine fundamentate.
Am luat doar exemplul cu oul in alimentatie dar sunt multe alte notiuni care sunt in aceeasi situatie.
Alte articole
Calitatea alimentelor din ziua de astazi – santatate sau pericol?
Calitatea alimentelor din ziua de astazi reprezinta un subiect controversat atat in online, cat si in offline. Cand vorbim despre calitate, ne referim de cele mai multe ori la valoarea nutritiva a alimentelor pe care le consumam.
Dieta low fat versus dieta ketogenica – istoric, rezultate, evolutie
Dieta ketogenică clasică a prin popularitate în anii 1920. Ea era folosită în special pentru tratarea epilepsiei la copii. Însă, popularitatea sa în câmpul medical a început să scadă odată cu apariția anticovulsivantelor.
